eu am chef.

ca sa stii..

sâmbătă, decembrie 22, 2007

hai sa ne gandim intens.


Desi pornim de la premisa ca noi observam lumea direct si obiectiv, de fapt, o vedem cum credem noi ca este. In realitate, intr-o mare masura, creierul nostru creeaza o lume a sa pe baza propriilor noastre perceptii senzoriale si nu putem sti niciodata daca lumea din afara si impresiile noastre interioare corespund intocmai. Rezultatul este ca noi experimentam nu lumea "de acolo", ci propriile noastre perceptii despre lumea "de acolo"-ceea ce face sa consideram conflictele noastre interioare ca provenind din exterior.

E ca si cum am trai intr-o alta lume din care nu putem scapa. Chiar daca este o creatie mentala, noi, care traim in mental, o luam drept realitate.




----------------------------------------------------------------------------------------------------------------




Universul ne pune la dispozitie un sistem feedback. orice facem aici "se reflecta acolo". Si practic, nu exista nici o diferenta intre "aici" si "acolo", de vreme ce singurul loc in care le putem experimenta pe ambele este "aici".


Indiferent daca ne place sau nu, constiinta umana va continua sa se dezvolte si sa evolueze. Fiind conceputi ca fiinte in miscare, legea existentei cere sa ne schimbam locul. Si, desi, "aici" poate parea mai confortabil decat "acolo", "acolo" este locul caruia ii apartinem in acel moment, chiar daca ajunsi acolo descoperim ca, in alte privinte, a devenit "aici".





Deci, sa lasam lucrurile sa-si urmeze cursul...

Un comentariu:

Burning Desire spunea...

ma intreb daca exista acolo.
de-aia incercam noi sa vedem doar "aici-ul", pentru ca nu suntem perfect constienti ca exista un "acolo". suntem oameni, in consecinta realizam numai ce este palpabil, material, ceea ce apeleaza la simturi. restul..poveste tine de origine si modul in care noi ne cream propria viziune. suntem arhitectii propriului destin, in care "aici" devine echivalent cu "acolo" numai atunci cand printr-o relatie matematica, elementele din multimea constiintei noastre devin relationate cu elementele palpabile, ceea ce duce la materializarea sentimentelor in concret.