eu am chef.

ca sa stii..

luni, decembrie 24, 2007

oua ochiuri cu ulei bunica in tefal.

Prima mea experienta culinara a fost la varsta de 12-13 ani. Cand am facut sandwich-uri cu salam de sibiu. A doua experienta culinara s-a intamplat peste 3 ani...

in dimineata zilei de 15 decembrie imi era o foame de eram in stare sa ling si varul de pe pereti. eram singura acasa si intrasem un pic in panica si ma gandeam ca o sa rabd de foame pana o sa vina careva. dar stomacul imi cerea oua prajite...am deschis frigiderul. m-am uitat la oua si mi-am dat seama ca nu stiu sa le prajesc. i-am dat mesaj roxanei dar nu a raspuns. l-am sunat pe taica-miu si mi-a spus reteta. parea atat de simplu...incat as fi putut praji ouale cu ochii inchisi.
scot tigaia Tefal( aia care are un cerc rosu in mijloc ) , pun ulei bunica si lovesc primul ou de tigaie. o parte din galbenus a cazut pe langa tigaie iar restul sa intins neuniform . parea o nava spatiala plina de o substanta galbena urat mirositoare. la al doilea ou mi-am propus sa nu dau gres. asa ca l-am batut de doua ori de tigaie si de data aceasta mi-a iesit un adevarat ou ochi. le-am savurat cu suc pe portocale si castraveti murati , caci era prea ireal ce facusem eu. le-am tinut prea mult si s-au cam ars dar eram atat de mandra de mine incat luni dimineata am povestit la jumatate din clasa de cum facusem eu 2 oua prajite.

peste cateva zile am vrut sa repet experienta. mai bine nu o faceam si mancam niste smantana expirata din frigider sau niste peste al carui miros ma trimitea direct cu capul in W.C., un sandwich cald ca in fiecare dimineata cand sunt singura acasa , sau mai bine niste oua prajiteeee. repet procedura cu uleiul bunica , cu lovirea oualor de tigaie , dar ascultand sfatul lu mamaie am pus un capac deasupra oualor si le-am lasat mult. mult prea mult pentru 2 oua amarate. cand am auzit bubuituri din bucatarie , m-am gandit la mancarea mea. pe care o facusem cu atata drag. cand am luat capacul de pe tigaie am fost stropita de ulei incins pe toata partea dreapta a mainii. si pe pijama. primul gand care mi-a trecut prin minte a fost sa-mi bag mana in apa, caci ma pisca atat de rau incat imi venea sa ma dau cu capul de pereti. agitatia mea a nelinistit-o si pe mamaie care intr-un final a adaugat : ,,Crezi ca petele astea o sa iasa cu Vanish?".

si eu mor de la cele 5 mici arsuri de ulei.

de atunci n-am mai experimentat nimic. sa gateasca mamaie de acum incolo...sau o sa raman la stadiul de sandwich-uri calde. ...

by Paula G.

3 comentarii:

Burning Desire spunea...

deci asta e sfarsitul inceputului si inceputul sfarsitului carierei de gospodina a paulei?:))
am ras de m-am cracanat la faza cu vanishu':))

Anonim spunea...

fahhh ouale astea sunt prea ireale. nu o sa fac asha ceva in mi vida.

Retete culinare spunea...

foarte amuzanta postarea, mai ales faza cu vanish :))